marți, 25 august 2015

Pe final de august


Miroase a toamna, prea devreme. Campul arata ca la sfarsit de octombrie, ars de soare si de seceta.
A plouat prea putin, cu toate codurile anuntate abia daca au cazut cativa stropi. Animalele sufera cel mai tare din pricina secetei, deja am inceput sa dam fan rumegatoarelor pentru ca pe islaz iarba nu a mai crescut.

Avem o noua specie la ferma: manzul Marin (a venit la noi de Sfanta Maria). Evident tot al meu sot a tinut mortis ca-i trebuie cal. Chiar ma gandeam ca treptat ne transformam in amish :))), Edi si-asa poarta barba, eu imi cumpar o boneta, ne facem si trasura si gata.


Dar, revenind la manzul nostru, Marin e cumintel deocamdata, are doar 4 luni, ii plac merele si adora sa se tavaleasca prin iarba. Mie mi-e cam frica sa ma apropii de el, insa treptat sper ca ne vom imprieteni.


Iuri s-a intors de la stana, e ditamai tapul si a cam devenit seful peste ceilalti ai curtii. S-a luat in coarne cu  vitelul si a cam iesit castigator. A ramas insa la fel de alintat.


Zapacitele de gaini au scos pui pe banda rulanta, fara ca macar sa prindem de veste. Am vazut ca au mai disparut dintre ele insa ne-am gandit ca le-a luat vulpea. Insa doamnele au clocit care pe unde au putut: in podul cu fan, intr-un butoi cu rumegus, sub niste busteni de brad, si au iesit tantose cu pufoseniile lor. Acum avem bataie de cap cu astia mici, e cam tarziu pentru ei, ne temem ca o sa-I prinda frigul insuficient dezvoltati. Ii indoapa mama cu oua fierte, branza de vaci cu crupe, urzici tocate, doar-doar i-o zburataci.


Cocosul alb o cam ia pe cocoasa, motiv pentru care sta mai mult ascuns ori cocotat. Il cam ciufulesc gastele. Acu` la drept vorbind, si-o cam merita, ca si el smotocea rata alba.


Lil a ramas la fel de libidinos, nu am vazut pana acum caine sa cerseasca atata atentie. Ce ma enerveaza crunt la el este ca toata noaptea latra, numa el stie la ce, iar ziua doarme la umbra. Poa` sa intre cine vrea in curte ca nu se sinchiseste. El noaptea are treaba, si eu dorm doar cu antifoane.

In gradina e binisor, tinand cont de seceta crunta. Rosiile au rodit din belsug si spre fericirea noastra nu s-au imbolnavit. Am reusit sa indetificam soiurile si sa culegem seminte pentru anul viitor.









Vinetele portocalii au inceput sa se coaca, ce a mai ramas in urma gandacilor de Colorado. Sunt foarte mici, insa arata interesant.



Dovleceii patison au cateva fructe, ii ud la fiecare doua seri pentru ca vreau neaparat sa ajunga la maturitate sa recoltez seminte. Cei normali au rodit foarte putin, abia am reusit sa usuc cateva rondele pentru vegeta de casa.



Vinetele rodesc si ele binisor, nu au fructe foarte mari, insa sunt gustoase. Am copt si am pus la congelator pentru salata dar si pentru zacusca.


Ardeii sunt foarte afectati de seceta:  au pete brune de la lipsa de calciu, au pielea zbarcita si nu sunt carnosi. Imi pare tare rau ca nu am pus si in solar un rand. La anul cu siguranta vom proceda altfel.


A inflorit tutunul, seamana cu regina noptii, insa e roz delicat. Frunzele sunt foarte mari si de un verde crud. As fi putut sa-l pun la fel de bine printre straturile de flori, nu musai in gradina de legume. Cred ca e timpul sa recoltam din frunze si sa ne documentam cum se prepara.


Muncim de zor la conserve, facem suc si bulion, dulceata de soc, uscam rosii, dovelecei, ardei si telina pentru delicat si testam retete de tomate uscate cu ulei, perfectam retete de branzeturi  si ne bucuram din plin de roade. Miroase a toamna, prea devreme!