Timpul se comprima in ultima vreme. Suntem intr-o goana continua,
nu terminam bine un lucru ca altul devine prioritar.
Gradinile devin luxuriante, e verde peste tot iar buruienile au un ritm
de crestere ce-l depaseste pe cel al culturilor; abia plivim, ca altele in urma
lor cresc, parca bucuroase ca le-am facut loc.
Puii se zburatacesc si nu prea mai incap in cusca mobila, insa nici
liberi nu pot ramane inca, pentru ca deja doi dintre ei au fost rapiti de
pisica unei vecine.
Gimi s-a indragostit lulea de Rufi, ieri am inchis-o in atelier iar
blegul de Gim a asteptat-o in fata usii in ploaie toata noaptea. Dimineata
arata ca vai de el. Tici si-a gasit si ea un motan alb care o urmeaza peste tot
spre disperarea maica-mii care se teme sa nu dea iama in pui.
Lui Buson i-au
cazut dintii de lapte si ii cresc unii ascutiti
ca niste acusoare; roade tot ce prinde: papuci, stiuleti, cozi sau spinari de pisici.
Iuri creste pe zi ce trece iar cornitele is din ce in ce mai semete si impertinente.
Campurile isi schimba culorile de la o zi la alta, verdele crud al
graului este inlocuit treptat de nuante mai inchise presarate pe alocuri cu pete sangerii, parcelele brune incep sa
inverzeasca cu florile semete ale soarelui ori cu porumb, rapita a format pe
alocuri pastai.
Padurea contrasteaza cu galbenul vegetatiei de lunca.
Iar vremea
e deja de vara: plec de la serviciu pe vreme insorita, la nici 10 km is nori
grosi plumburii, iar pe masura ce ma apropii de sat ploua cu soare.Ne bucuram
de ploaie, Stanita fiind in varf de deal avem mari probleme cu deficitul de
apa.
E perioada frumoasa dar foarte aglomerata iar ziua e prea scurta pentru
cate avem de facut: eu cu gradina, Edi cu animalutele si constructiile iar mama
cu inaripatele.
Doar seara ne strangem la un pahar de bere rece, mai schimbam o
vorba, mai admiram un apus, mai facem un plan sau redefinim prioritatile.