Marti dupa-amiaza, ma suna matusica Ana:
- Ce faci fata?, am incercat sa sun la mama-ta da` nu raspunde, si oricum cred ca mai bine tratez cu tine problema.
- Ce problema? zic eu
- Ei, de fapt nu e problema, ma intrebam daca nu-l vrei pe Ferdinand la ferma ta.
- Ce Ferdinand? intreb eu, gandindu-ma ca mi s-a dus vestea cum ca strang caini abandonati. In sinea mea ma si gandeam ca a gasit matusa-mea vreun animalut blanos, i-a fost mila de el si mi-l da in plasament.
- Stai ca ti-l dau la telefon, zice ea.
Cum mama zmaului sa mi-l dea la telefon?!? ma gandesc eu. Si numa` aud: fiu-fiu, fiu-fiu!
- Ce e asta?
- Cum ce e, vrei sa zici Cine!? E Ferdinand, bobocul de gasca!
Ferdi (ca noi asa il alintam) nu are mama. Gasca din al carei ou a iesit nu-l recunoaste de fiu, asa ca el s-a orientat spre bunica. Si o urmarea peste tot prin curte dar si in casa. Cum in gospodaria bunicii sunt si alte animale care trebuie ingrijite, era destul de dificil sa se ocupe de un boboc orfan.
Astfel, miercuri a sosit la Ferma lu` Mos Ghita bobocul Ferdinand.
E foarte sfatos si iute de picior. Am incercat sa-l plasam la closca, dar s-a ales cu niste ciupituri zdravene. Nici puii nu l-au acceptat, s-au cam speriat de el, si Ferdi la randul lui plangea si incerca sa ajunga la maica-mea.
In prima seara s-a ascus intr-un papuc de casa din acela matlasat, doar fundul pufos i-a ramas la vedere.
Acum locuieste pe hol, intr-o cutie de biscuiti. Noaptea il incalzim cu lampa cu infrarosu, iar ziua o urmeaza pe mama peste tot. Atat matele cat si Buson l-ar smotoci nitel dupa cum le vedem privirile, insa Ferdi nu le da nici o atentie, trece pe langa ei ca si cum nici nu ar exista.
Mananca si produce ingrasamant in mod continuu. Ii plac in mod deosebit salata, firele fragede de iarba, si frunzulitele de traista ciobanului smulse direct de pe tulpini.
Desi nu aveam in plan sa crestem gaste, acum cautam sa-i aducem niste surate pentru ca gastelor le place in card. Duminica mergem la piata poate gasim boboci de varsta lui :)
Doamne, ce dragalas e! Si eu care credeam ca Ferdi e ratusca :))))
RăspundețiȘtergereDragul de el! Mi-e si mila ca l-a abandonat mama lui denatura, imi si vine sa rid ca doarme acum intr-o cutie de biscuiti si umbla ca un catel dupa mama ta!
E un scump, mai ales cand intinde gatusorul si fiuie ca un gascan mare :)
Ștergerece frumusel e! sa va traiasca!
RăspundețiȘtergereCe frumos este!
RăspundețiȘtergereSă vă trăiască!
Multumim Simona! Acum e frumos, om vedea noi cand o creste si ne-o fugari sasaind...
ȘtergereSa creasca mare ! Ca frumos e :)
RăspundețiȘtergereMultumim Dani. Parca am vrea sa ramana cat mai mult galben si pufos :)
ȘtergereCe frumusel e, sa va traiasca si sa va bucurati de el :)
RăspundețiȘtergereMultumim Green! ne amuzam maxim cand alearga prin curte si isi leagana fundul pufos cand intr-o parte cand in alta, ori trage cu sarg de vreun fir de iarba si cade pe spate.
ȘtergereO, ce frumuseţe, să vă trăiască.
RăspundețiȘtergereO cloşcă de-a noastră a scos un puişor, în podul magaziei, fără ca noi să ştim. Tot pe motiv de cârd, l-am dat unei vecine care avea puişori tot de-o zi două, ca să nu crească singurel.
I-am ieri adus doi fratiori. Am gasit in piata foarte apropiati de varsta lui. Acum avem 3 boboci care o urmeaza pe mama :))
ȘtergereFerdi este demential! Puisorii astia mici si dragalasi sunt niste mici minuni! Sa va traiasca!
RăspundețiȘtergereAsa e, cat is mici toti is mortali, iti vine sa-i smotocesti de drag :)
ȘtergereTare ultima poznasa- ca o reclama, ca o intrebare - Ai curaj sa-mi deranjeti puful?!?!
RăspundețiȘtergereDa, e tare haios. Mai ales cand intinde gatul ca un gascan veritabil :)
ȘtergerePhiii, că drăgălaș mai e. Ne plac tare mult boboceii de rață și de gâscă. Să vă trăiască și să vă bucure zilele prin gospodărie. :)
RăspundețiȘtergereMultumim! Sunt la incubat si cateva oua de rata, le asteptam cu mare drag. Mai ales dragul meu sot isi doreste rate.
Ștergere