Matele `ncurcate

      Copil fiind, cu cheia de gat in fata blocului, cu inca vreo 7-8 vecini de varsta mea, jucam tot felul de nazdravanii. Unul din jocurile de rutina era matele`ncurcate. Ne prindeam de maini formand un cerc, dupa care incepeam sa ne incurcam: saream peste mainile celor din fata, puneam bratele peste picioare, picioarele peste brate, faceam piruete, picioare peste capete, capetele pe unde se nimereau. Importat era sa nu ne dam drumul la maini, sa ramanem in picioare si sa fim cat mai incurcati posibil. Daca in incalceala gramada de copii se prabusea, o luam de la capat in mare zarva. Unul dintre copii era dinainte ales prin diverse incantatii gen: ala bala portocala, sau sarpele cu clopotei, sa stea in afara grupului, cu spatele la grupul incurcat. Dupa ce se termina procedura cu incurcatura, cel care nu vazuse acrobatiile, trebuia sa ne descurce astfel incat sa formam din nou un cerc. Ce mai chiote si veselie era pe noi cand saracul copil ne incurca mai rau decat ne dusese pe noi mintea, sau pocneam pe cate unul cu piciorul in cap la descalcire!

      Familia mea de feline probabil ca vrea sa experimenteze acest joc, nu stiu de unde or fi auzit de el ca ele sunt foarte tinere, insa clar eu sunt ala trimis departe, care nu vede decat rezultatul acrobatiilor de incurcare.

     

      

      De cand ploua ca-n poeziile bacoviene, matele mele dorm tun. Nici nu vor sa auda de soricei, vrabii ori alte vietati care le-ar stimula instinctele de vanatori. Cel putin motanii s-au transformat in niste porci. Vin cu labutele pline de noroi si-si lasa amprentele peste tot: pe parchet, pe marginea patului, pe birou. Unde te uiti is numai floricele de noroi lasate de laboantele lor. Negrutu avea intr-o zi chiar si coada naclaita, iar blanita parca avea tepi de puncker. Banuiesc ca s-a luat nitel la sfada cu motanul vecinei de la vreo mandra. 

      Fiona e singura care se scutura bine inainte de a intra in casa, iar dupa ce se aseaza comod in pat, incepe sa se spele temeinic. Doar cand e multumita de felul in care s-a curatat, trece la fratii ei puturosi. 

      Revenind la oile, pardon matele noastre, seara de seara suntem d-l si d-na “descurca tot “, cand vine vremea de culcare si mataria trebuie data afara.