Juniorii

Cei mai mici, ca varsta, sunt porcusorii fatati de Rufi. Oricat am incercat noi sa o izolam in perioada caldurilor, a fost in zadar. Ne-am pricopsit cu 5 catelusi dolofani si smiorcaiti.  Daca`s a lu` Jimi se fac ditamai dulaii, daca in schimb ii revendica Ursi, catelul vecinei, probabil vor fi niste javrute mici si uricioase. Glumesc evident, mi-s tare dragi, si daca Rufi nu s-ar uita cam suspect la mine i-as smotoci nitel. Speram sa le gasim niste stapani care sa-i ingrijeasca cum se cuvine.

       Un pic mai rasariti is motanii, 2 baieti si doua fete, la fel de smiorcaiti ca si cateii. S-au nascut intr-o ladita de legume, pe hol. Asa a vrut Tici, sa nasca musai in casa. Am dus-o in atelier, in pod, intr-o cosarca in sopron, n-a vrut! Ea ar fi dorit din tot sufletul sa nasca in dulap, pe hainele proaspat spalate. De cate ori am gasit-o molfaind in gherute rufele impaturite, chipurile sa-si pregateasca culcusul… I-a tinut in ladita de pe hol pana ieri, cand a decis ca e timpul sa-i mute, si i-a carat pe rand in pod. Abia incepusera sa faca ochisori. De acum ii mai vedem doar cand s-or hotara sa manance crontonele.

      Tustele au si ele vreo doua saptamani de acum. A doua incercare a fost cu noroc, din 10 oua avem 7 ratuste. Majoritatea arata ca niste viespi, au corpul galben si pete negre simetrice. Numa una e galbena si seamana cu cea din desenele cu Tom si Jerry. Astora le place apa mai mult decat bobocilor de gasca. Am senzatia ca nici nu pot manca daca nu au apa. Le tocam frunze de dovlecel si de sfecla rosie, amestecam cu crupe de porumb si branza dulce sau lapte acru. Si ele hoatele, fiecare imbucatura o tavalesc intai prin apa si abia apoi o infuleca. La inceput le-am pus vasul cu mancare la oare s`ce distanta de tava cu apa. Era un chin pentru ele sa manace: lipa-lipa la castronul cu mancare, lipa-lipa la apa. Asa ca acum le punem unele langa altele, ca sa nu oboseasca bietele de ele :). 

      Tot printre juniori se numara si bibilicile albe. Pentru ele nu exista garduri ori obstacole. Daca nu trec prin  ochiurile gardurilor, zboara pe deasupra. Is cele mai rapide pasari de la ferma. Cand le deschidem adapostul dimineata zboara pe deasupra capului, de zici ca-s porumbei. Is albe complet si au ciocul si picioarele portocalii.

 

     Si in incheiere – bobocul Ferdi. Da, o sa ziceti ca nu e boboc, ca e ditamai gascanul. Dar comportamentul i-a ramas de boboc: sta la alintat, se zbenguie in apa si alearga spre noi cu aripile deschise cand ne vede intrand in curtea lor. Trebuie sa recunosc ca e preferatul meu dintre pasari!